În fine, am fost ieri cu Iza Priza (una din fondatoarele cartofi-prajiti.tumblr.com) la Primul Tumblr Meet Oficial din București. S-a făcut event frumos pe Facebook, ăstea, mna, doar e oficial. Vorbeam cu Iza la telefon și mi-a zis exact așa: bă, trece un grup de copii pe lângă mine, sunt vreo 100, nuștu dacă-s veniți în excursie sau sunt ăștia de la meet.
Ajung și eu, multă lume, oameni puțini. Mulți copii, mult haos, multe bisericuțe, multe tricouri cu Nirvana, multe coronițe cu floricele, mult păr dat cu albastru de metil care se vedea, de fapt, verde, multe longboard-uri, multă cerere de atenție.
După nici câteva minute de analizat terenul și găsit un loc unde să stau și să aștept ceilalți hateri de pe TumblrRo, deja prima boacănă. Un puști de sub 17 ani sigur, cu pet-ul de bere în mână desfăcut, s-a cam luat în gură cu oamenii de la BGS. Nu te puteai înțelege normal cu el și nu pot spune că era beat. Băieții calmi de la BGS, care i-au spus că nu are voie să consume băuturi alcoolice în locuri publice, au chemat poliția, că mna, ei nu au reușit să vorbească prea multe cu copilul. Polițiștii au încercat să vorbească la fel de drăguț, însă ce să ceri unui copil răsfățat care consideră că e plin de drepturi și poate consuma alcool la orice vârstă, oriunde vrea mușchiul lui? Nu sunt eu adeptă a polițiștilor și știu că își fac rar treaba cum trebuie, însă acum sunt de partea lor. Puștiul ăla, un blogger de pe Tumblr, vestitul Tumblr, ar cam fi vrut să se ia la bătaie cu unul din milițieni. V-aș lăsa să ghiciți ce s-a întâmplat mai departe, dar nu mă pot abține... A fost trântit la pământ și i s-au pus cătușele, apoi băgat în mașină și dus la secție. Îmi pare rău că nu am o cameră de filmat pornită non-stop, ca să pot atașa aici niște secvențe, să nu creadă careva că exagerez.
Pe lângă asta, fetițe de 14 ani care văd fetițe de 15-16 și ”OMG UITE-O P-AIA, HAI LA EA, DOAMNE, CE EMOȚII AM, NU POT SĂ CRED CĂ O S-O CUNOSC”, de parcă l-au văzut pe Justin Bieber în persoană. Sau fata cu foaia pe care scria ”kiss me i'm lonely”, s-a plimbat printre toți și s-a lins cu cine a putut. Când am întrebat-o de ce face asta, mi-a spus că din plictiseală. Ulterior, am tras cu urechea la o discuție între ea și una care a întrebat-o probabil același lucru ca și mine. Tipa a zis că s-a despărțit prietenul ei de ea pentru că i-a dat o palmă și acum, mna, se sărută cu cine poate. Din plictiseală. NU din atenție, ok?
Fata cu săruturile și băiatul cu poliția, plus alte personaje de maxim 15 ani care se dădeau în stambă cu orice ocazie ca să pară ei cool și pă trend m-au făcut să aproape regret că umblu pe Tumblr, chiar dacă am blog de 4 ani acolo.
Au venit Diana Catrina și Cătă (doi dintre organizatori) la mine și am făcut cunoștință cu ei. Cum eu eram pusă pe hatereală ieri, organizatorii erau în plan. Motivul? Au făcut un line-up ca la concert cu blogurile lor. Însă, din ce știu eu, line-up la concerte se face cu ăi mai șmecheri, deci, printr-o analiză mică, ei au considerat că au blogurile cele mai cele de pe Tumblr. What the... Însă am renunțat la hatereală pentru ei când am văzut că se poate vorbi frumos și putem râde împreună la niște glume. Au mai venit la mine, pe rând, 2 tipi. Primul a făcut cunoștință cu mine (habar nu am ce nume purta el sau ce blog avea sau orice despre el), apoi m-a întrebat dacă sunt în grupul TumblrRo de pe Facebook și dacă am văzut că-s oameni care vin cu hatereala. Am început să zâmbesc și i-am zis că fac parte din grupul ăla de hateri; a plecat imediat. Cel de-al doilea tip a venit și m-a întrebat direct dacă-i știu pe ăia cu hatereala, i-am zis că eu-s aia și că tre' să mai vină niște oameni, a râs puțin și a zbughit-o. E amuzant că fix copiii ca ăștia doi pe net sunt tari în gură și mamă de ce îmi dau eu cu părerea despre întâlnirea lor super boring, dar, în față, hihi ce nebună ești Ana, pa. Sunteți tari, mă, copii. Serios. Mă amuzați teribil. Să nu care cumva să vă opriți.
În rest, atmosfera a fost extrem de plictisitoare. Îmi doream să fi fost la muncă și să stau pe Tumblr decât să iau parte la lăbăria aia de meet, unde toți erau pe bisericuțe. Și eu am fost într-o bisericuță, dar bisericuța ”mea” era pusă pe observat și face-palming. Le mulțumesc Anei Maria T (Cossette) și prietenului ei și prietenului prietenului ei, Isabellei Constantin, lui Ionuț Vlad (ăla cu pepenii și shaorma), lui George Pisaltu și lui Andy Green că au venit să haterim împreună. Vorba lui Ionuț, grupul nostru era ca la o întrunire PCR, clubul pensionarilor, ceva de genu'. Mai amuzant a fost în parc la Unirii, când eu și Ionuț făceam mișto unul de celălalt. Mai mult viața făcea mișto de noi, but eh.
Pe lângă toate astea, nu a fost primul tumblr meet din București. Au mai fost câteva, vreo 3, până acum, doar în București. Că nu au fost prezenți mulți oameni, meh. Dar am avut oameni din Galați și Craiova și Tulcea, deci da.
Le-am semi-promis copiilor de ieri, pe net, că o să fac eu un Tumblr meet mult mai mișto și așa o să și fie. Aștept să vină oamenii la facultate în București, să se strângă lumea bună și, pe undeva octombrie-noiembrie, o să-l organizez. Nu doar eu, că mi-e silă și nu-mi place să fac pe șefa, dar o să fiu în ”line-up”.
Până atunci, pot spune, după ce m-am gândit de multe ori și intens, că lejeeerrr 50% din cei prezenți ieri, la meet-up, fac platforma de râs prin comportamentul lor. Vrei să îți faci prieteni sau vrei atenție? Nu le poți avea pe amândouă, s0z.
Și tot până atunci, arunc link de la blogurile mele, ca să nu creadă careva din ”Tumblriști” că sunt incognito:
1. http://cartofi-prajiti.tumblr.com
2. http://nvm-bollocks.tumblr.com
3. Instagram: http://instagram.com/wadafac
Și sfat general: acceptați critica, oricât de constructivă nu ar fi ea. E o critică, e părerea cuiva care, probabil, nu-ți e prieten. Ok, nu ai cerut părerea nimănui, dar ne-am născut, locuim, trăim într-un stat democratic, unde nu trebuie neapărat să ceri o părere ca să-ți fie dată. Oamenii te judecă indiferent de ce ai face, așa că de ce te ataci și spui că NU îți pasă în același timp?
În fine, per total a fost lame, dar mă bucur că am putut să-i ating posteriorul Anei Maria T, l-am cunoscut pe Andy, că de când se tot chinuie să mă scoată afară și l-am scos pe Ionuț în lume, că de când se chinuie toată lumea să facă asta... Și m-am văzut și cu Vero, m-am ales și cu niște pozici frumix, să fie bine ca să nu fie rău.
Nu vreau să par rea, dar nu așa arată un Tumblr meet-up. s0z kids.
Meh, multă sănătate, sper să nu mai existe un meet-up atââât de plictisitor vreodată. Plictisitor în sensul că n-am văzut oamenii să se ducă unul la celălalt și să întrebe ”care e blogul tău? ce tematică are? cum ai aflat de tumblr?”. Cam asta vedeam eu să se întâmple, dar a fost groaznic de plictisitor. Începusem să-i întreb pe ceilalți haterași dacă mergem să închiriem biciclete, that would have been fucking awesome.
Oh, am fost numită ”The Hate Ambasator from Tumblr RO” de către Tumblriștii. Nuștu exact cine-s ei, dar m-am simțit ca atunci când mi-a zis diriga, în a11a sau a12a, că-s ”avocata diavolului”. #hihi
Pwp, iubi & respect maxim. Sănătate!
The Hate Ambasathor from Tumblr RO
întâlnirea PCR:
