Am dat, nu extraordinar de întâmplător, de un post cu titlul "de ce nu e bine să ai nostalgii legate de liceu". (vezi postul aici: http://www.andreiniculae.eu/de-ce-nu-e-bine-sa-ai-nostalgii-legate-de-liceu/)
Nu ştiu cum s-a făcut că fix azi am vorbit cu fosta mea colegă de bancă din ultimii doi ani de liceu şi chiar mi-a zis că-i e dor de vremurile alea.
Bă, da, nu e bine să ai nostalgii legate de liceu, aşa cum scrie şi în postul mai sus link-uit, pentru că te desprinzi de prezent, poate chiar mai mult decât trebuie. E ok să zici din când în când: "bă, frate, câte nebunii făceam în liceu" sau "ce dor mi-e de pauzele când dădeam manele la maxim în clasă", da' nu să stai să-ţi aminteşti fiecare chestiuţă. Prezentul e important. Dacă alegeai să mai rămâi în liceu, cu siguranţă nu ajungeai să zici "mi-e dor de liceu". Şi cu siguranţă NU îţi e dor de liceu, ci de momentele petrecute cu colegii şi de notele bune pentru care nu stăteai mai mult de o noapte să înveţi... Şi, când îţi e dor de colegi, poţi foarte bine să-i suni şi să-ţi dai întâlnire cu câţiva dintre ei. Nu îţi trece dorul de liceu dacă doar stai şi plângi pe tema asta.
Şi eu am zis de câteva ori că-mi e dor de liceu, dar am mai vorbit cu fosta colegă de bancă, am mai dat pe Facebook de postări ale altor foşti colegi şi mi-a trecut destul de repede. Prezentul e cel mai important, iar trecutul tre' să stea acolo unde e, chiar dacă, poate, te urmăreşte. Lasă-l să te urmărească, da' nu-i acorda atenţie.
Şi până să ne ajungă trecutul, hai, mai bine, să ne formăm din prezent... viitorul.
P.S.: Baftă în continuare la examene, oameni ai sesiunii! La cât mai puţine restanţe... sau chiar niciuna!
Nice!
ReplyDelete