Şi cum căutam eu gif-uri sau meme-uri pentru un articol pentru site, uite-aşa mi-am amintit de bannerele din Ploieşti cu "Gossip Ploieşti", aşa că am făcut ce tot ţineam de vreo 3 luni: am intrat pe site. Site-ul sună ok, ph-online.ro, meh. Dar mă interesa o ramură specială a site-ului, aia de gossip, tată. Şi-am găsit-o imediat, normal, vecină cu actualitatea, mai importantă ca politica sau eu mai ştiu ce. În fine, eu vreau să mă leg, pentru că sunt o hateriţă declarată, de ramura asta, care sincer, BĂ SINCER, e o mizerie absolută. Am mai văzut mizerii la viaţa mea, dar aşa ceva... aşa ceva niciodată.
Bă, taică, îţi faci şi tu un site, site pe oraş, că nu e chiar atât de mic încât să nu se întâmple un furt, un accident grav, o alea alea. Okay, bun, ne facem site pe Ploieşti, dar de ce ************ ai face o pagină de gossip în care să scrii despre câte bagaboante s-au mai găsit în Colegiul Naţional Mihai Viteazul (un simplu exemplu de liceu menționat pe site) şi ce poze trimit ele gagicilor lor, ăia se oftică pe faptul că bagaboantele şi-au găsit pe unii cu mai mulţi bani şi pun pozele pe net (ce dobitoci, ce joc gen "mă duc la doamna şi te spun"), despre cea mai populară fată din Ploieşti, conform like-urilor de pe Facebook sau cu ce maşini merg elevii la liceu. Îmi vine să vomit, sincer. Din calitate de studentă la Jurnalism cu aspiraţii destul de înalte, că mna, chiar nu vreau să scriu la CanCan, pot spune, pentru prima oară, cât pot de sincer, că mi-e ruşine de cine primeşte titlul de jurnalist/ziarist. Mi-e ruşine că există oameni d-ăştia, mi-e ruşine că Ploieştiul are imaginea asta, cu ce se gâseşte în băile din cluburi (îţi dai seama, e o baie, oamenii merg acolo să-şi facă nevoile, de ce te miri că găseşti excremente umane?) sau cât de porno sunt elevele din Ploieşti. Declaraţiile unui băiat care a fost părăsit de iubită EXCLUSIV INTERVIU ÎN CARE SPUNE TOTUL DIN RELAŢIA LOR, de ce ar interesa-o pe mama sau pe mătuşa de relaţia unui adolescent? sau INCREDIBIL! află care este cea mai nouă relaţie din Ploieşti. Bă, tată, bă, prostiile astea sunt scrise de cineva luat drept jurnalist. Şi eu mă chinui să citesc pe site-uri din afară şi să găsesc informaţii chiar demne de citit care să mă ajute pe perioada cât îmi găsesc un job în domeniu. Păi, dacă-i aşa, mă las şi eu de treabă, şi de facultate, eventual, mă apuc să stalkez fetiţele din Ploieşti şi să le cataloghez drept cea mai populară şi cea mai nepopulară şi iau interviuri unor puşti necunoscuţi despre cea mai dură ceartă a relaţiei lor.
Ăsta e jurnalismul din zilele noastre. Ne interesează unde au făcut revelionul nişte fete pe care nu le cunoaşte o ţară întreagă, nici măcar un oraş întreg (eu nu am auzit de 95% din oamenii despre care se scrie acolo, şi sunt născută şi crescută în Ploieşti, abia la 19 ani am plecat la facultate), ne interesează cum s-au pozat "cele mai sexy ploieştence lângă brad", nu că Bădescu (primarul) e la pârnaie sau că tot oraşul arată ca un şantier şi Dumnezeu ştie dacă peste un an, când se preconizează, o să arate normal, iar.
Şi sunt sinceră până la capăt, vă dau un sfat prietenesc: lăsaţi-vă, serios. Aţi dat bani pe bannerele alea ca să promovaţi o mizerie. Gândiţi-vă la reacţiile celor care trec prin Ploieşti, văd reclama, intră pe site şi citesc ceea-ce-nu-pot-fi-numite-articole despre elevele porno XXX omg dă clic aici sau se dezbracă şi de piele. În loc să arătăm lucrurile frumi de la oraş, adică... muzeul de istorie, văzut deja de toată lumea, muzeul ceasului care nu mai e deschis şi am putea face ceva să-l redeschidă sau casa memorială a lu' Nichita Stănescu sau nuştu ORICE POZITIV, promovăm ceva ce nu interesează pe majoritatea din oraşul ăla.
Serios, faceţi oraşul să fie văzut mai naşpa decât e deja (aka satul de lângă Bucureşti).
Vă salut cu respect, mă duc să fac jurnalism de calitate.
P.S. Îmi asum consecinţele pentru articol. De fapt, mă doare undeva de ce reacţii o să primesc la treaba asta. E fix părerea mea, dacă se frustrează careva înseamnă că am atins un punct sensibil. Mulţumesc mamei şi prietenilor şi colegilor şi, mai ales, celor care mi-au dat titlul de "hate ambasathor". Pwp.
Wednesday, April 15, 2015
Monday, March 23, 2015
pentru drăcovenii şi nu numai
Mi-am verificat ca orice blogger normal statisticile ălea, chestiile, am intrat la un oarecare articol (clic pentru articol.........) unde-mi e menţionat blogul (poftim reclamă), articol scris de Vasile de la TNR, Utopia Balcanică, Mîţa cu î din i (care tot din Utopie face parte, da' io-s mai fraieră aşa) şi cine ştie pe unde mai scrie nenicu', am găsit-o acolo pe Crenguţa, colegă şi prietenă cu Dorina, prietenă cu mine, ambele colege dă facultate, doar că ele e mai mari ca mine. La Crenguţa m-am amuzat oleacă, mi-a captivat atenţia, mai ales când am dat de articolul "something something ***BUSUIOC*** something something". Fusăi tare curioasă de ce a scris ea acolo, încât am căutat produsul pe internet mai multe. Ei, nu foarte multe, de fapt...
Deci, ca să înţeleagă tot omu'. Vasile, care este pe persoană fizică, şi alţi magnaţi au dezvoltat şi şlefuit o aplicaţie ce poate fi găsită sub denumirea "Busuioc". Nuştu care-i treaba exact, io am informaţii doar din articolul Crenguţei. Ideea e că-ţi scoate toţi deavolii din tine şi din locurile pă unde umbli. Am intrat pe Google Play şi mi-am descărcat aplicaţia, am dat cu busuiocu' prin cameră şi mi-a zis că am alungat 20 de draci, mai am 10 până la următorul rang, iar rangul meu actual este: păgân bine intenţionat. Băi, ce-i drept, am ceva din Satana prin camera asta, tre' s-o exorcizez bine. Noroc cu Vasile şi Sfântul său Busuioc, altminteri, cine ştie când apucam io să sfinţesc lăcaşul meu de cult?
Nuştu, domnu', dacă aplicaţia e şi pentru burghezii posesori dă aifon. Ar fi bine să, că are şi ei nevoie de busuioc în buzunar.
Mulţam, Vasile, sper să citeşti articolul ăsta fără să fie nevoie să te trag de mânecă, sper să-ţi ajute Dumnezeu şi Măicuţa Domnului an veaţă!
Valea toţi pă Google Market şi luaţi-vă aplicaţia, e pe moca, nu de alta... şi ce e moca, nuştu cum să vă spun, da' e chiar ca la pomană: mănânci şi bei cât poţi, că doar nu dai bani. Purificaţi-vă sufletele, cât şi pe ale prietenilor. Abia aştept să se-ntoarcă Ade la cămin ca să pot s-o exorcizez în voie. Şi abia aştept să ajung mâine la facultate, mă duc lângă secretariat şi dau cu busuioc cât mă ţin mâinile.
DOAMNE-AJUTĂ!
Amin!
Later edit: dădui share pe feisbuc la articol şi n-am putut să nu-i trec în acatist pe oamenii mai sus menţionaţi.
P.S. ştiu că vreţi să vă simţiţi ca în video-ul ăsta, aşa că nu ezitaţi:
Deci, ca să înţeleagă tot omu'. Vasile, care este pe persoană fizică, şi alţi magnaţi au dezvoltat şi şlefuit o aplicaţie ce poate fi găsită sub denumirea "Busuioc". Nuştu care-i treaba exact, io am informaţii doar din articolul Crenguţei. Ideea e că-ţi scoate toţi deavolii din tine şi din locurile pă unde umbli. Am intrat pe Google Play şi mi-am descărcat aplicaţia, am dat cu busuiocu' prin cameră şi mi-a zis că am alungat 20 de draci, mai am 10 până la următorul rang, iar rangul meu actual este: păgân bine intenţionat. Băi, ce-i drept, am ceva din Satana prin camera asta, tre' s-o exorcizez bine. Noroc cu Vasile şi Sfântul său Busuioc, altminteri, cine ştie când apucam io să sfinţesc lăcaşul meu de cult?
Nuştu, domnu', dacă aplicaţia e şi pentru burghezii posesori dă aifon. Ar fi bine să, că are şi ei nevoie de busuioc în buzunar.
Mulţam, Vasile, sper să citeşti articolul ăsta fără să fie nevoie să te trag de mânecă, sper să-ţi ajute Dumnezeu şi Măicuţa Domnului an veaţă!
Valea toţi pă Google Market şi luaţi-vă aplicaţia, e pe moca, nu de alta... şi ce e moca, nuştu cum să vă spun, da' e chiar ca la pomană: mănânci şi bei cât poţi, că doar nu dai bani. Purificaţi-vă sufletele, cât şi pe ale prietenilor. Abia aştept să se-ntoarcă Ade la cămin ca să pot s-o exorcizez în voie. Şi abia aştept să ajung mâine la facultate, mă duc lângă secretariat şi dau cu busuioc cât mă ţin mâinile.
DOAMNE-AJUTĂ!
Amin!
Later edit: dădui share pe feisbuc la articol şi n-am putut să nu-i trec în acatist pe oamenii mai sus menţionaţi.
P.S. ştiu că vreţi să vă simţiţi ca în video-ul ăsta, aşa că nu ezitaţi:
Dramele studentului: RegioTrans şi Maria&Ion
Tragedie în rândul studenţilor din Bucureşti! La dublu!
Ca să vezi şi să nu crezi, RegioTrans nu mai există. Aşadar, studenţii provinciali tre' să meargă iar cu CFR-ul acasă spre Ploieşti, Buzău, Braşov şi altele, ajungem noi pân' la vacanţa de vară, nu-i bai. Păcat, era o companie de trenuri privată foarte utilă, călători erau, acuma, domle, şi cu trenurile ăstea...
Ca să vin de la Ploieşti, doar 60km (da, n-am permis de conducere, n-am oricum maşină, sunt de şcoală veche, îmi place să merg cu trenul), tre' să mă lupt pentru viaţa mea într-un tren de la CFR. Ca să nu mai spun că doamnele de la casele de bilete sunt aproape la fel de drăguţe ca secretarele de la FJSC... şi ca să nu mai spun că e bătaie între bătrâni pe locuri mai ceva ca-n autobuz. De-asta alegeam RegioTrans. Chiar dacă era full de studenţi, nu mă deranja, ajungeam în maxim o oră acasă, super dandy, era totul ok, de obicei prindeam şi loc să stau jos, cam greu când mă întorceam la Capitală, ce-i drept, că bagajele braşovenilor sunt foarte obosite, săracele, şi tre' să se odihnească pe canapele, lasă oamenii să şadă în picioare. Dar era ok, iubeam RegioTrans. :( acu' tre' să duc nişte dureri mai ceva ca ălea ale facerii când mă împinge o babă din spate că dom'le ea vrea să urce în tren. Da' hai hopa că şi io tot în tren vreau să urc, nu am ieşit la plimbare pe peron şi subit m-am îndrăgostit de uşile unui personal spre Ploieşti. Firia naibii tu să fii de nebună, te caută moartea p-acasă şi tu pleci la agăţat prin ţară fix cu trenul cu care pleacă 75% studenţi...
Şi mai mare păcatul şi necazul a fost când am aflat că s-a închis prea faimosul restaurant Maria şi Ion, situat în Regie. N-am fost în veaţa mea acolo, da' am plănuit de 2-3 ori să merg, circumstanţele au făcut să nu ajung, că mna... Dar am fost tristă când mi-au spus colegii treaba asta. Cică s-a dus ANAF-ul cu japca peste ei şi au găsit nereguli peste tot. Păi, bă, băiatule, să te duci tu, ca ANAF, la Maria şi Ion, e ca şi cum te-ai duce în camera unui student din Regie, chiar crezi că E NORMAL SĂ ÎNCHIZI RESTAURANTUL TUTUROR? Sunt oameni care-ţi făceau viaţa acolo, era ca o casă pentru ei. Practic, i-ai lăsat pe drumuri, băi, nene. V-aţi lovit la cap, am impresia. Întâi ne luaţi RegioTrans, acum Maria&Ion, mâine ne luaţi pâinea de la gură!
Acu' la modu' serios, e chiar tristă treaba cu RegioTrans, pentru că CFR sunt zgârciţi şi nu bagă 432534 vagoane la o locomotivă pe ruta Braşov - Ploieşti - Bucureşti, abia dacă ai 4... Da' asta e, ce să şi faci... Aşteptăm să dea o ploaie d-aia de creşte porcii, creşte pateu', se face vagoane, creşte număru' de călători, se îmbunătăţeşte CFR-ul.
Apropos, CFR vă urează "Crăciun Fericit alături de cei dragi" şi-şi cere scz de întârziere.
Iar legat de Mariah and John, ce pot să spun... o să se redeschidă, la cererea publicului. Altminteri, iese cu proteste ale studenţilor la Universitate. Păi da' unde să iasă, dom'le, studenţii să se relaxeze la sfârşit de săptămână? În Kultur e plin în fiecare seară, se refugiau şi ei acolo, aproape de cămin, eventual, dacă stăteau prin Regie... Aţi închis restaurantu' şi e ca şi cum aţi fi luat acadeaua din gura unui copil. Fraieri şi ăştia de la ANAF, nu se gândeşte anainte să anchidă un local cu o prestanţă ca a celui tot menţionat mai sus. Păcat, mare păcat.
Lasă, mey, nu fiţi trişti, totul o să fie bine! Priviţi partea bună: ... nu ştiu care e partea bună, da' sigur există una!
Până una alta, a, uite o parte bună: mai mult timp să vă faceţi temele pentru facultate şi să învăţaţi, că bate sesiunea la uşe!
Până una alta, da, mi-am adus aminte că am nişte treabă importantă, şi anume să stau degeaba. Nu mai fiţi trişti, nu mai plângeţ', Mariah and John rămâne în sufletele tuturor! Încă puteţi să minţiţi poporul dând un check-in acolo; îi făceţ' pă toţ' să dea o fugă să bea o carafă de vin.
E ok, bă, e ok, vă salut respectuos, multă sănătate şi e de-ajuns, deocamdată.
Amin!
Ca să vezi şi să nu crezi, RegioTrans nu mai există. Aşadar, studenţii provinciali tre' să meargă iar cu CFR-ul acasă spre Ploieşti, Buzău, Braşov şi altele, ajungem noi pân' la vacanţa de vară, nu-i bai. Păcat, era o companie de trenuri privată foarte utilă, călători erau, acuma, domle, şi cu trenurile ăstea...
Ca să vin de la Ploieşti, doar 60km (da, n-am permis de conducere, n-am oricum maşină, sunt de şcoală veche, îmi place să merg cu trenul), tre' să mă lupt pentru viaţa mea într-un tren de la CFR. Ca să nu mai spun că doamnele de la casele de bilete sunt aproape la fel de drăguţe ca secretarele de la FJSC... şi ca să nu mai spun că e bătaie între bătrâni pe locuri mai ceva ca-n autobuz. De-asta alegeam RegioTrans. Chiar dacă era full de studenţi, nu mă deranja, ajungeam în maxim o oră acasă, super dandy, era totul ok, de obicei prindeam şi loc să stau jos, cam greu când mă întorceam la Capitală, ce-i drept, că bagajele braşovenilor sunt foarte obosite, săracele, şi tre' să se odihnească pe canapele, lasă oamenii să şadă în picioare. Dar era ok, iubeam RegioTrans. :( acu' tre' să duc nişte dureri mai ceva ca ălea ale facerii când mă împinge o babă din spate că dom'le ea vrea să urce în tren. Da' hai hopa că şi io tot în tren vreau să urc, nu am ieşit la plimbare pe peron şi subit m-am îndrăgostit de uşile unui personal spre Ploieşti. Firia naibii tu să fii de nebună, te caută moartea p-acasă şi tu pleci la agăţat prin ţară fix cu trenul cu care pleacă 75% studenţi...
Şi mai mare păcatul şi necazul a fost când am aflat că s-a închis prea faimosul restaurant Maria şi Ion, situat în Regie. N-am fost în veaţa mea acolo, da' am plănuit de 2-3 ori să merg, circumstanţele au făcut să nu ajung, că mna... Dar am fost tristă când mi-au spus colegii treaba asta. Cică s-a dus ANAF-ul cu japca peste ei şi au găsit nereguli peste tot. Păi, bă, băiatule, să te duci tu, ca ANAF, la Maria şi Ion, e ca şi cum te-ai duce în camera unui student din Regie, chiar crezi că E NORMAL SĂ ÎNCHIZI RESTAURANTUL TUTUROR? Sunt oameni care-ţi făceau viaţa acolo, era ca o casă pentru ei. Practic, i-ai lăsat pe drumuri, băi, nene. V-aţi lovit la cap, am impresia. Întâi ne luaţi RegioTrans, acum Maria&Ion, mâine ne luaţi pâinea de la gură!
Acu' la modu' serios, e chiar tristă treaba cu RegioTrans, pentru că CFR sunt zgârciţi şi nu bagă 432534 vagoane la o locomotivă pe ruta Braşov - Ploieşti - Bucureşti, abia dacă ai 4... Da' asta e, ce să şi faci... Aşteptăm să dea o ploaie d-aia de creşte porcii, creşte pateu', se face vagoane, creşte număru' de călători, se îmbunătăţeşte CFR-ul.
Apropos, CFR vă urează "Crăciun Fericit alături de cei dragi" şi-şi cere scz de întârziere.
Iar legat de Mariah and John, ce pot să spun... o să se redeschidă, la cererea publicului. Altminteri, iese cu proteste ale studenţilor la Universitate. Păi da' unde să iasă, dom'le, studenţii să se relaxeze la sfârşit de săptămână? În Kultur e plin în fiecare seară, se refugiau şi ei acolo, aproape de cămin, eventual, dacă stăteau prin Regie... Aţi închis restaurantu' şi e ca şi cum aţi fi luat acadeaua din gura unui copil. Fraieri şi ăştia de la ANAF, nu se gândeşte anainte să anchidă un local cu o prestanţă ca a celui tot menţionat mai sus. Păcat, mare păcat.
Lasă, mey, nu fiţi trişti, totul o să fie bine! Priviţi partea bună: ... nu ştiu care e partea bună, da' sigur există una!
Până una alta, a, uite o parte bună: mai mult timp să vă faceţi temele pentru facultate şi să învăţaţi, că bate sesiunea la uşe!
Până una alta, da, mi-am adus aminte că am nişte treabă importantă, şi anume să stau degeaba. Nu mai fiţi trişti, nu mai plângeţ', Mariah and John rămâne în sufletele tuturor! Încă puteţi să minţiţi poporul dând un check-in acolo; îi făceţ' pă toţ' să dea o fugă să bea o carafă de vin.
E ok, bă, e ok, vă salut respectuos, multă sănătate şi e de-ajuns, deocamdată.
Amin!
Friday, January 23, 2015
Ce se întâmplă pe Facebook? - post de "s0z prietenii mei"
Ăsta este un post de "îmi pare rău, vă cer scuze" tuturor celor din lista mea de prieteni de pe Facebook. Explicaţia e cam aşa:
Stăteam liniştită pe treaba mea, dădeam scroll pe News Feed, ca o disperată de Facebook ce sunt, când îmi apare un link interminabil, iniţial credeam că e o imagine, da' las-o-n mă-sa, cât de lungă să fie imaginea aia, cu ceva scris în poloneză. Dau frumos scroll până nu îmi mai simt degetele şi ajung la capătul nenorocirii: este chiar un eveniment. Şi este acesta: https://www.facebook.com/events/976047759091971/
M-am distrat dând câteva invite-uri pe ici, pe colo, 2-3 share-uri, ca să dispere şi alţii cu scroll-ul, până când am constatat că e chiar amuzant. Am continuat să dau şi să răspund la comentarii de la event, mesajele în Inbox curgeau "fmm Ana ce-ai făcut" "Ano, ce-i ăla, te omor" "MI-AI BLOCAT FACEBOOK-UL!" etc., până când am găsit asta: https://www.facebook.com/events/720308554749969/?ref_notif_type=event_mall_comment&source=1
M-am distrat şi mai tare când am primit print screen-uri cu notificările oamenilor, dacă se mai pot numi notificări. Aproape m-am dat cu capul de masă, literalmente, când am văzut reacţiile "păţiţilor" mei (Ade, colega de cameră, poate confirma cât de amuzată eram). Am râs cu lacrimi şi am rămas fără aer.
Am simţit nevoia să mă lămuresc de faptul că nu am luat viruşi, ci doar am găsit total random pe News Feed prostiile astea două. La primul am făcut mai multă reclamă, al doilea era deja "mainstream".
Vă cer scuze pe această cale şi sper să nu fiţi prea furioşi pe mine.
M-am simţit ca la boom-ul de goings la ziua Izabellei, doar că acolo nu era nevoie de atâta răbdare şi atâţia muşchi la degete ca să dai scroll.
Vă pupă Anuţa, o să pun acatiste la biserică să mă iertaţi!
#s0z #pwp
Stăteam liniştită pe treaba mea, dădeam scroll pe News Feed, ca o disperată de Facebook ce sunt, când îmi apare un link interminabil, iniţial credeam că e o imagine, da' las-o-n mă-sa, cât de lungă să fie imaginea aia, cu ceva scris în poloneză. Dau frumos scroll până nu îmi mai simt degetele şi ajung la capătul nenorocirii: este chiar un eveniment. Şi este acesta: https://www.facebook.com/events/976047759091971/
M-am distrat dând câteva invite-uri pe ici, pe colo, 2-3 share-uri, ca să dispere şi alţii cu scroll-ul, până când am constatat că e chiar amuzant. Am continuat să dau şi să răspund la comentarii de la event, mesajele în Inbox curgeau "fmm Ana ce-ai făcut" "Ano, ce-i ăla, te omor" "MI-AI BLOCAT FACEBOOK-UL!" etc., până când am găsit asta: https://www.facebook.com/events/720308554749969/?ref_notif_type=event_mall_comment&source=1
M-am distrat şi mai tare când am primit print screen-uri cu notificările oamenilor, dacă se mai pot numi notificări. Aproape m-am dat cu capul de masă, literalmente, când am văzut reacţiile "păţiţilor" mei (Ade, colega de cameră, poate confirma cât de amuzată eram). Am râs cu lacrimi şi am rămas fără aer.
Am simţit nevoia să mă lămuresc de faptul că nu am luat viruşi, ci doar am găsit total random pe News Feed prostiile astea două. La primul am făcut mai multă reclamă, al doilea era deja "mainstream".
Vă cer scuze pe această cale şi sper să nu fiţi prea furioşi pe mine.
M-am simţit ca la boom-ul de goings la ziua Izabellei, doar că acolo nu era nevoie de atâta răbdare şi atâţia muşchi la degete ca să dai scroll.
Vă pupă Anuţa, o să pun acatiste la biserică să mă iertaţi!
#s0z #pwp
Saturday, December 13, 2014
Silent Party ca la Bucureşti, numai că în Ploieşti
Iaaar n-am mai scris de mult, da' mi-a fost puţin silă. Puţin mai mult. *blushes*
Pentru prima dată în Ploieşti, oraşul ăla de la 60 km de Bucureşti, am băgat Silent Sound Party. Cum ce-i ăla? Toată lumea ştieee, helăăău!
Conceptu' de transmitere a sunetelor wireless a apărut în 1969 în filmul "Ruusujen Aika", un SF din Finlanda. În România a apărut prin... habar nu am anul, dar sigur a apărut în Bucureşti. Oamenii s-au gândit cam aşa: când ieşi într-un club, muzica e atât de tare încât nu auzi nici când eşti înjurat, darămite când ţi se face un compliment. Aşa că băieţii de la Silent Sound System au făcut treaba treabă. Ca săă bârfeşti cu cel mai bun prieten despre "ce bună e aia" sau chiar să te bagi în seamă cu gagica, party-ul ăla e soluţia. Pui căştile, dansezi pe lânga fata aia super frumi, apoi vă daţi amândoi căştile jos şi dansaţi. Simplu, nu?
Aşa cum am zis mai sus, ietă şi în Ploieşti, pentru prima oară. Unde altundeva ai putea găsi şmecheria asta dacă nu în Red Alert? Pe lângă toaaate concertele mişto de-au fost până acum, dar şi alea de urmează (la fel ca un post d-aici despre ele), ai Silent Party. Şi nu doar o dată, în caz că ai ratat party-ul din doişpe decembrie două mii paişpe. Vor mai fi astfel de party-ul. Dacă l-ai ratat pe ăsta, mergi prin Goblin Bucureşti şi vezi cum stă treaba, apoi te aşteptăm cu cele mai deschisebraţe în Red Alert.
Que pasa în momentul ăsta aici? Mai exact la 11:44. E chiar marfă. E un "first time" pentru mine la un astfel de party şi cu siguranţă voi mai merge. Nu mă aşteptam să fie ploieştenii deschişi la treburi de genu', dar văd că prinde. Au venit oameni şi la care nu mă aşteptam, oameni pe care nu i-am mai văzut de nuştu când, oameni cu zâmbetul pe buze. Se întâmplă exact ce-am scris mai sus, oameni care şi-au lăsat căştile şi conversează. Oameni care dansează pe fiecare stil de muzică de pe cele trei canale. Canalul 1, auzi muzică deep şi tech house, de la DJ Bogdan Georgescu, pe canalul 2 ie muzică dubstep şi dnb direct de la DJ Phlo da Shaolin, şi pe 3 alternative one, a lu' nimeni altu' decât DJ Gaiţă, pe care-l găsiţi des p-aici.
Echipamentul ăsta e acelaşi ca la B'Estfest, voia bună e de la noi/voi. Primii 100 dă plătitori (pentru că şi băieţii de la Bucureşti tre' să mănânce o pâine) au primit un shot de tequila (y no marijuana) din partea casei. Ce să vrei mai mult de atât? Tre' doar să-ţi iei prietenii şi să ieşi naibii din casă, că e fucking vineri seară. O fi Ploieşti, dar nu e şcoală/liceu/facultate/job. Decât în cazul în care faci facultate la frecvenţă redusă, lucrezi în plus sau la cine ştie ce patron de te cheamă în weekend la munci. Scump nu e, berea 6-7 lei, sucurile îs 5 lei, cafeaua tot 5, cocktailuri 12 lei, alte băuturi pe undeva p-aici.
Nu are cum să nu îţi placă astfel de party, e muzică pentru fiecare. Mai puţin manele. Manele găseşti la restaurantele cu lăutari. Acolo poţi să spui şi ce melodie vrei de la nenea care-ţi asigură voia bună, Aici nu. Şi nici în Bucureşti. Îi laşi p-ăia să-şi facă treaba cum ştiu ei mai bine, tu te laşi purtat de val şi de alcoolul din sânge (dacă-l ai) şi dansezi până te dor picioarele şi îţi plâng plămânii că vor aiiiierrrr. Adică eu, fiind mai mult pă canalul doi, mi-am auzit una din melodiile preferate (Tove Lo - Stay High Hippie Sabotage Remix). Cum să zâmbesc la aşa ceva? Dj-ul e direct my soulmate, haha.
Dacă nu-ţi mai place un stil dă muzică, apeşi pe un buton şi îţi schimbă canalul. E chiar amuzant ca tu şi prietenii tăi să aveţi muzică diferită, să-i vezi cum ei danseză aiurea pe muzica din urechile tale. Am râs puţin în nişte momente.
Da' hai că mă duc şi io să dansez, e trecut de 12, oameni sunt mulţi.
Am râs iar. Un oarecare de aici zise: LALALALALALAAAAAA destul de tare. Hai că mă distrez macsim.
Data viitoare aştept să văd clubul fix ca în Kultur, oameni să stai la coadă ca să treci.
Poze pun mai încolo, o să fac un update ceva. Întâi să le fac, apoi mai vedem.
Red Alert rulz şi toate cele!
Pwpwp şi multă sănătate, sărbători fericite şi tetrales baftalo în sesiune sau la teze+bac.
Cius, aufwiedersehen, au revoir!
Pentru prima dată în Ploieşti, oraşul ăla de la 60 km de Bucureşti, am băgat Silent Sound Party. Cum ce-i ăla? Toată lumea ştieee, helăăău!
Conceptu' de transmitere a sunetelor wireless a apărut în 1969 în filmul "Ruusujen Aika", un SF din Finlanda. În România a apărut prin... habar nu am anul, dar sigur a apărut în Bucureşti. Oamenii s-au gândit cam aşa: când ieşi într-un club, muzica e atât de tare încât nu auzi nici când eşti înjurat, darămite când ţi se face un compliment. Aşa că băieţii de la Silent Sound System au făcut treaba treabă. Ca săă bârfeşti cu cel mai bun prieten despre "ce bună e aia" sau chiar să te bagi în seamă cu gagica, party-ul ăla e soluţia. Pui căştile, dansezi pe lânga fata aia super frumi, apoi vă daţi amândoi căştile jos şi dansaţi. Simplu, nu?
Aşa cum am zis mai sus, ietă şi în Ploieşti, pentru prima oară. Unde altundeva ai putea găsi şmecheria asta dacă nu în Red Alert? Pe lângă toaaate concertele mişto de-au fost până acum, dar şi alea de urmează (la fel ca un post d-aici despre ele), ai Silent Party. Şi nu doar o dată, în caz că ai ratat party-ul din doişpe decembrie două mii paişpe. Vor mai fi astfel de party-ul. Dacă l-ai ratat pe ăsta, mergi prin Goblin Bucureşti şi vezi cum stă treaba, apoi te aşteptăm cu cele mai deschise
Que pasa în momentul ăsta aici? Mai exact la 11:44. E chiar marfă. E un "first time" pentru mine la un astfel de party şi cu siguranţă voi mai merge. Nu mă aşteptam să fie ploieştenii deschişi la treburi de genu', dar văd că prinde. Au venit oameni şi la care nu mă aşteptam, oameni pe care nu i-am mai văzut de nuştu când, oameni cu zâmbetul pe buze. Se întâmplă exact ce-am scris mai sus, oameni care şi-au lăsat căştile şi conversează. Oameni care dansează pe fiecare stil de muzică de pe cele trei canale. Canalul 1, auzi muzică deep şi tech house, de la DJ Bogdan Georgescu, pe canalul 2 ie muzică dubstep şi dnb direct de la DJ Phlo da Shaolin, şi pe 3 alternative one, a lu' nimeni altu' decât DJ Gaiţă, pe care-l găsiţi des p-aici.
Echipamentul ăsta e acelaşi ca la B'Estfest, voia bună e de la noi/voi. Primii 100 dă plătitori (pentru că şi băieţii de la Bucureşti tre' să mănânce o pâine) au primit un shot de tequila (y no marijuana) din partea casei. Ce să vrei mai mult de atât? Tre' doar să-ţi iei prietenii şi să ieşi naibii din casă, că e fucking vineri seară. O fi Ploieşti, dar nu e şcoală/liceu/facultate/job. Decât în cazul în care faci facultate la frecvenţă redusă, lucrezi în plus sau la cine ştie ce patron de te cheamă în weekend la munci. Scump nu e, berea 6-7 lei, sucurile îs 5 lei, cafeaua tot 5, cocktailuri 12 lei, alte băuturi pe undeva p-aici.
Nu are cum să nu îţi placă astfel de party, e muzică pentru fiecare. Mai puţin manele. Manele găseşti la restaurantele cu lăutari. Acolo poţi să spui şi ce melodie vrei de la nenea care-ţi asigură voia bună, Aici nu. Şi nici în Bucureşti. Îi laşi p-ăia să-şi facă treaba cum ştiu ei mai bine, tu te laşi purtat de val şi de alcoolul din sânge (dacă-l ai) şi dansezi până te dor picioarele şi îţi plâng plămânii că vor aiiiierrrr. Adică eu, fiind mai mult pă canalul doi, mi-am auzit una din melodiile preferate (Tove Lo - Stay High Hippie Sabotage Remix). Cum să zâmbesc la aşa ceva? Dj-ul e direct my soulmate, haha.
Dacă nu-ţi mai place un stil dă muzică, apeşi pe un buton şi îţi schimbă canalul. E chiar amuzant ca tu şi prietenii tăi să aveţi muzică diferită, să-i vezi cum ei danseză aiurea pe muzica din urechile tale. Am râs puţin în nişte momente.
Da' hai că mă duc şi io să dansez, e trecut de 12, oameni sunt mulţi.
Am râs iar. Un oarecare de aici zise: LALALALALALAAAAAA destul de tare. Hai că mă distrez macsim.
Data viitoare aştept să văd clubul fix ca în Kultur, oameni să stai la coadă ca să treci.
Poze pun mai încolo, o să fac un update ceva. Întâi să le fac, apoi mai vedem.
Red Alert rulz şi toate cele!
Pwpwp şi multă sănătate, sărbători fericite şi tetrales baftalo în sesiune sau la teze+bac.
Cius, aufwiedersehen, au revoir!
Subscribe to:
Posts (Atom)